Sunt intr-un moment de,mmm, mult spus cumpana in existenta mea..Habar nu am daca e legat de faptul ca schimb prefixul.Sau de faza ca fumeia la 30 de ani e numai buna.De disecat propria viata, propriile fericiri, nefericiri, ale ei si ale altora.Dar asa, cu satarul ascutit la maxim si stropind si cu ceva stropi in jur.Adica lucid.Nu stiu, dar de ceva timp, eu, aia vesnic tanara si ferice, nu mai sunt fericita pe deplin.Ma rog, sunt vesnic cu ochii larg deschisi si atintiti spre soare, doar e idolul meu.Dar lucrurile nu mai curg cum trebuie atunci cand le vreau.Si nu stiu ce sa fac,cum sa urc in continuare treptele fara a lua liftul, pentru ca imi place sa traiesc viata.Agonizanta, in extaz, sfasietoare, cu bune, cu rele, eu vreau sa o simt.Viata mea e o carte.Deschisa.Cu pagini albe, cu pagini cu scris marunt, labartat, invechite, ingalbenite, cu flori presaate printre ele, fara a avea un titlu sau o incadrare.Imi place sa zbor pe aripile vantului.Let it be?
1 comentariu
Comentarii RSS URI identificator TrackBack
Nu voi avea acces la net in urmatoarele zile, pe edu. n-a rasarit inca niciun party, asa ca iti urez inca de pe acum “La multi ani!” si “petrecere frumoasa!”. Am descoperit acest articolas saptamana trecuta, mi-a placut mult, in special comentariul: http://ladymonicamoon.blogspot.com/2008/12/constatari-firesti-la-29-de-ani.html Poate arunca o raza de lumina asupra “gaunoasei” si, zic eu, imaginarei “crize de 30 de ani”.
Have fun!