In Oltenia, m-am dezobisnuit sa bag de sama ca mai exista valori, prietenii, lucruri frumoase, neconditionalitate, barbatii sa fie barbati, nu maimute epilate, femeile sa fie femei, nu copile pornografice si lesinaturi incovoiate de aur.Nu ma mai surprinde o atitudine ostila, desueta, promiscua, pen`ca stiu sa ii fac fata, la noi tre`sa fii javra in exterior ca sa poti fi lasat in pace.Sau sa ai diplomatie maxima.Sau pile.Oamenii de calitate se ascund, uite, ii gasesc pe forum, inchisi,incovoiati.Daca cineva ma ia tare sia ma intimideze, il trosnesc verbal de se cara schelalaind, exceptand japitele care te calca direct cu masina, alora nu ai ce le face.Dar crede-ma, acasa, cand fac bilantul, infund perna, pentru ca nu imi place s a fiu asa, eu vreau ca oamenii sa fie cum ii vad eu.Dar daca ei nu pricep ca exista flori , prietenii, stropi de ploaie, catei neajutorati si incearca sa le faca rau,am trecut de etapa revoltei absurdului si reactionez.Ca sa finalizez discursul, ma sperie valorile, gesturile frumoase, oamenii care mai au bun simt,respect, carora le mai curge prin vene iubire: de semeni, de ei insisi.Am senzatia ca toata lumea vrea ceva si atat.Si nu ma insel, majoritatea is asa in jur.Asa ca era imposibil sa nu imi sari in ochi cu acele declaratii pe care le-ai si repetat, fara orgoliu, fara inhibitii, cantandu-le parca pe versurile: Ce bine ca esti , ce mirare ca sunt.Un barbat e frumos cand prin ochii lui se reflecta si celalalt.Iar asta e rar.Si tie nu ti-a fost rusine sa o arati.Cand am sa te vad, am sa te imbratisez cu drag, pentru ca asa simt nevoia, imi pari un om cerebral si ancorat in concret, sictirit de jivine.Iar alei tale am sa-i zis sa te aprecieze, ca are ce.Ea poate nici macar nu stie cat de frumos vorbesti tu de voi.
Lasă un comentariu
Niciun comentariu până acum.
Comentarii RSS URI identificator TrackBack
